Poveste de suflet. La un meci de fotbal feminin si-a vazut tatal pentru prima data. Fotbalul ne uneste pe toti!
Fotbalul ne uneste pe toti! E o pasiune a sute de milioane de oameni, poate chiar mai multi. Fotbalul e un sport greu, dar frumos. E pentru oameni puternici si cu sufletul frumos.
Fotbalul feminin, Pisicile Rosii, Ana si tatal pierdut …pana ieri
“Bineinteles ca ai un tata!”
Toti copiii au un tata, dar in absenta lui devine un tata imaginar. E greu, dar sentimentele de amaraciune pot fi innvinse … daca nu iti pierzi speranta
Ana, (Bourceanu, asa cum o alintam noi), este una dintre cele mai talentate jucatoare din echipa Pisicilor Rosii, dar si o eleva fruntasa a Colegiului National “Vasile Alecsandri”.
A venit in echipa noastra de la inceput, a muncit mult, s-a bucurat alaturi de noi, dar a si plans la infrangeri sau atunci cand echipa a spus adio campionatului. A fost doar pentru un an. Dorinta si ambitia ei si a colegelor din echipa au reiviat aceasta echipa si familie frumoasa. Si totusi, fotbalul nu e doar un sport. E si un fenomen social, iar, ieri, i-am descoperit si o latura emotiala.
Piscile Rosii s-au deplasat la Galati pentru un meci cu echipa locala. Pentru echipa, a fost un joc important, dar pentru Ana a fost ceva special. S-a intalnit pentru prima data cu tatal ei.
Iti multumim, Ana, ca faci parte din echipa noastra!
Iarta-ma ca nu ti-am spus ca voi scrie acest material, dar e un eveniment special care ne bucura pe toti.